Tuesday 28 November 2017

Harry Potter si copilul blestemat

Am observat că am o anumită dificultate în a scrie despre lucrurile care nu îmi plac mai ales atunci când simt ca ar fi trebuit să îmi placă. Simt că ar fi trebuit să îmi placă “Harry Potter şi copilul blestemat” – doar e o poveste “Harry Potter”, sau cel puţin aşa suţine că ar trebui să fie.
Ştiu că a primit aprobarea “mamei” lui Harry Potter (altfel nu s-ar fi putut scrie) însă nu pot să trec  peste sentimentul apăsător că am în mână un fan-fic  şi din păcate nu unul bun. Nu mă refer la faptul că este o piesă de teatru, am citit “Animale fantastice …” , scenariu scris chiar de  J.K. Rowling, şi a fost superb. Mă refer la faptul că am citit fan-fic-uri cu mult mai bune de cat povestea asta.

Rezumatul oferit de Goodreads (cel puţin cel în română) induce şi mai mult în eroare povestind şi mai mult despre Harry şi viaţa sa post bătălia de la Hogwarts. E adevărat că redă şi câteva asfel de fragmente, însă mai curând din povestirile personajelor decât din acţiunea efectivă a piesei de treatru.

Cred că un titlu mai potrivit ar fi fost “Albus Potter şi copilul blestemat” întrucât acţiunea se învârte în jurul fiului lui Harry – Albus Severus Potter – şi începe chiar de la momentul din “Talismanele Morţii” când Albus îl întreabă temător pe tatăl său despre posibilitatea ca el să fie sortat în Slytherin.

Recunosc sincer că după primele 50 de pagini am lăsat cartea în sertarul noptierei cu gând să o duc înapoi în biblioteca şi întrucât viaţa şi-a urmat cursul am uitat complet de ea. Recent am redescoperit cartea în spatele sertarului printre bilete la filme si bucăţi de hârtie pentru origami şi am zis nu numai să îi mai dau o şansă, însă având în vedere că vorbim de o piesă de teatru nu ar trebui să dureze mult până să o termin. Şi aşa a fost, cred că am terminat-o în 3 ore –răspândite pe parcursul a 2 zile.

Motivul pentru care am lăsat iniţial cartea din mână a fost pentru că am simţit că acţiunea nu se leagă cu absolut nimic, că e doar un haos, fără cap şi fără coadă. Cumva reuşeşte până la final să îşi găsească locul, însă cu foarte mare dificultate şi fără multă putere de convingere.

Personajele nu au nimic din profunzimea din cărţile “Harry Potter”, nici măcar cele vechi, cele noi sunt total neconvingătoare şi superficial create. Harry Potter e un bărbat de vârstă mijlocie bântuit de depresie, iar soţia lui este ca şi inexistentă (şi da, vorbesc de aceeaşi Ginny ), Ron şi Hermione sunt un dezastru în aşteptare, cât despre “personajul principal” respectiv Albus Potter acesta este un copil năzuros şi alintat, nimic din educaţia care se lasă întrevăzută în pasajul acela scurt din “Talismanele Morţii”. Sunt momente când am senzaţia că Scorpiu, fiul lui Draco, este mai curând cel crescut de Harry si Albus de Draco.

Poate aşteptările mele au fost mai mari decât trebuiau sa fie. Ştiam că nu este scrisă de J.K. Rowling, ştiam că este o viziune asupra unui viitor (mai curând imposibil dacă eşti familiarizat cu universul “Harry Potter”), însă după cum spuneam şi mai devreme, am citit fan-fic-uri cu mult mai bune decât cartea asta.

0 comentarii:

Post a Comment