Friday, 4 August 2017

Drumul spre inalta societate

Spuneam acum ceva vreme ca am pe noptiera 2 carti. Una e cea pe care nu am terminat-o nici acum (Tara Duncan si Dragonul renegat - pe care inca nu o comentez) si asta.

Tehnic vorbind nu se incadreaza la literatura fantastica, de fapt nici nu e, insa e si asta tot o poveste.

Mai intai o sa spun ca imaginea reprezinta chiar cartea pe care o am eu. Da, e cea de 5 lei de la Jurnalul National. Am zis ca daca tot e 5 lei, chiar daca nu e buna, macar nu imi pare rau de bani.

Am citit cartea cam in o zi jumatate, e o lectura usoara. Usoara din multe puncte de vedere. Nu ma intelegeti gresit. Mi-a placut povestea, e vorba despre un tanar care vrea sa isi depaseasca conditia sociala. Un fel de Dinu Paturica varianta de dupa al doilea razboi mondial. Insa cred ca pana la urma colectia isi atinge foarte bine scopul, povesti frumoase spune intr-o maniera care sa nu te pun prea mult pe gandit.

Si cum eu sunt un fel de Gica Contra o sa spun in primul rand ce nu mi-a placut - finalul. Nu faptul ca a fost previzibil m-a deranjat, de fapt la asta ma si asteptam. M-a deranjat modul gretos in care s-a terminat (la propriu). Eu in general nu sunt mofturoasa, si cum am crescut in orasul lui Bacovia stiu sa gasesc frumosul si in "bube, mucegaiuri si noroi". Atunci cand e arta si nu e o chestie gretoasa inituila.

In concluzie nu e carte care sa o recomand, dar daca va cade in mana cititi-o, e interesanta.

0 comentarii:

Post a Comment