Sunday, 10 March 2019

Povestea slujitoarei - Margaret Atwood

Ca să fiu sinceră până la capăt am citit cartea abia după ce am văzut primele două sezoane din serial. Simt că în ultima perioadă am citit enorm de multe distopii sau istorii alternative, si multe dintre ele te pun pe gânduri cu privire la realitatea prezentă. De la 1984 care arată feţele urâte ale sistemelor totalitare la Fahrenheit 451 care transmite de departe unul dintre cele mai acute semnale de alarmă prezente. Şi deşi toate m-au impresionat în diferite moduri de departe „Povestea Slujitoarei” a fost cartea care a avut ce mai mare impact asupra mea.

Universul creat Margaret Atwood nu pare doar foarte posibil însă pare şi foarte actual din nefericire. O lume condusă de fanatism religios în care femeile sunt lipsite de orice fel de drepturi nu pare doar foarte reală dar şi foarte prezentă.

Dintre toate recenziile pe care le-am scris cred că asta este cea mai dificilă. O lume în care femeile sunt trate ca şi obiecte este un coşmar mult prea mare de imaginat şi prin urmare este greu să mă scufund din nou în lumea aceea cumplită. (Încep să îl înţeleg pe Philip Dick când vorbea de continuarea romanului „Omul din castelul înalt”). Eu i-am dat nota 4 din 5, sistemul de notare Goodreads.

Pentru cei care aţi văzut serialul cartea se termină la finalul sezonului 1 şi dă foarte puţine informaţii despre viaţa anterioară a lui Offred. De departe cred că ăsta este cel mai interesant lucru la carte faptul că personajul este construit din momente şi trăiri prezente.

Când am citit cartea am avut iniţial senzaţia pe care am avut-o atunci când am citit „Jocurile foamei”. Construcţia personajului la persoana I este atât de complexă pentru că te poate debusola. Din cauza trairilor personale povestea este în toate locurile în care emoţiile ei o duc.

Partea cea mai impresionanta la Atwood este că nimic din ce descrie in „Povestea Slujitoarei”  nu este inventat, absolul totul într-o formă sau alta a fost trăit cândva de femei în diferite timpuri, în diferite societăţi. Poate de asta este şi cu atât mai real tot ce trăieşte Offred, pentru că nu sunt doar poveşti, sunt lucruri de care ştim că s-au întâmplat sau care chiar încă se întâmplă.


Unul dintre cele mai marcante momente din carte este cand Offred si Ofglen trec pe langa zidul plin de corpuri, iar în momentul acela când încerca să îşi ascundă sentimentele îşi spune : „Trebuie să te obişnuieşti cu lucrurile normale. Poate că această privelişte nu ţi se pare normală acum, dar după un timp, da. Va deveni normală, obişnuită.”

Este clar că succesul pe termen lung a regimurilor opresive (şi nu mă refer aici stric doar în ceea ce priveşte femeile) este obişnuiţa. După un timp oamenii se obişnuiesc atât de mult cu anumite lucruri încât indiferent cât de cumplite sunt acele lucruri, în timp vor deveni normale, obişnuite. Însă cum poţi să te obişnuieşti cândva cu dezumanizarea, cum poţi să de obişnuieşti opresiunea? Eventual faci ca Offred supravietuişti zi de zi, şi mergi înainte până nu mai poţi. Şi atunci când nu mai poţi te opreşti.

Problema cu astfel de situaţii este că ele nu apar din neant şi că nu e suficient un singur om cu o idee dereglată ci e nevoie de mai mulţi . Din păcate fanatismul religios este o constantă în istoria umanităţii. Nu este un lucru nou (încep cu creştinii daţi la lei sau termin cu „vrăjitoarele” arse pe rug?) , prin urmare nici manifestările de fanatism religios din prezent nu au aspecte foarte diferte faţă de tot ce s-a întâmplat în diferite forme de-a lungul istoriei.

Prin urmare nu ai cum să nu înţelegi povestea lui Offred, pentru că deşi dusă la extrem este povestea traită de sute de mii de femei în diferite forme pe tot parcursul istoriei. Ce suprinde suplimentar serialul faţă de carte , tocmai că povestea din serial continuă şi după acţiunea cărţii poate este o imagine mai de ansamblu a societăţii pe care în carte doar o ghicim prin ochii lui Offred. 


 Evident regimul din Gilead nu se limitează la femei forţate să devină incubatoare ambulante, violate şi abuzate sexual, cărora li s-au luat nu numai drepturile ci şi identitatea de fiinţe umane (numele personajului principal este „Of Fred” – a lui Fred, indicând de fapt cine este proprietarul ei). Un astfel de regim se întinde asupra tuturor aspectelor vieţii - trupurile atârnate de zid sunt oameni care fie au greşit în accepţiunea regimului fie s-au împotrivit. Acele trupuri vorbesc mai mult despre societatea în care trăieşte Offred decât orice altceva.

 „Literatura science fiction nu are tot timpul rolul de prezice viitorul, uneori are rolul de a-l preveni” - Frank Herber
Share:

0 comments:

Post a Comment